Simone Mirani, directorul general al agenției de rating CRIF Ratings, afirmă că România a reușit să reducă semnificativ decalajul față de media Uniunii Europene în ultimele zece ani. El consideră că un nivel al datoriei de 64% din PIB „nu este deloc o cifră rea”. Totuși, el subliniază că riscul real constă în rapiditatea cu care deficitul ar putea crește.
CRIF Ratings este agenția de evaluare a creditului din cadrul grupului italian CRIF, având recunoașterea ca o instituție externă competentă în acest domeniu. Aceasta este utilizată de bănci pentru a determina ponderile de risc în capital. Spre deosebire de agențiile tradiționale de rating suveran, CRIF se concentrează în special pe evaluarea IMM-urilor și are o prezență solidă în sudul, centrul și estul Europei.
Cine suportă impactul retrogradării ratingului suveran
Conform lui Mirani, ratingul unei companii nu depinde de cel al țării, cu excepția firmelor de stat.
Agenția analizează mediul economic și perspectivele acestuia, inclusiv creșterea, deficitul, activitatea de export și cererea existentă. De exemplu, un producător de componente pentru un constructor auto german nu va fi influențat direct de o posibilă retrogradare a ratingului României.
În cazul băncilor, situația este diferită, având în vedere legătura strânsă cu statul, influențată de politica economică. Rareori, băncile au un rating mai bun decât cel suveran.
Mirani explică că, în cazul marilor agenții, diferența maximă între ratingul unei bănci și cel al statului este de maximum o sau două trepte. „Consecința e directă: dacă ratingul suveran scade cu o treaptă, este foarte probabil ca și băncile locale să fie retrogradate cu aceeași treaptă. Indiferent dacă sunt bănci de stat sau private”, detaliază el.
În opinia sa, ordinea în care se propagă efectele este previzibilă. Primii afectați sunt obligațiunile suverane, urmate de bănci și, ulterior, de entitățile de stat, cum ar fi serviciile publice, toate confruntându-se cu costuri mai mari.
Mirani subliniază că, pentru gospodării, achizițiile ar putea deveni mai costisitoare, iar pentru companii, cererea ar putea scădea, iar dobânzile plătite vor crește. „În principiu, toată lumea pierde”, afirmă el.
Două perspective asupra economiei României
Mirani identifică două moduri de a interpreta economia României în prezent. Primul se concentrează pe anul curent, evidențiind o creștere modestă, o inflație ridicată și un deficit care necesită reducere. Al doilea se axează pe ultima decadă, observând cea mai rapidă convergență din Europa.
El subliniază importanța celei de-a doua perspective, fără a neglija prima. CRIF a revizuit ușor în scădere prognoza de creștere față de începutul anului, estimând acum un interval ce variază de la o ușoară contracție la un avans de 0,4%.
Mirani preferă să nu ofere o cifră exactă, spunând: „Nu contează dacă e vorba de 0,2% sau 0,3%”. El adaugă: „Nu sunt obsedat de creșterea economică; mă preocupă mai mult alte aspecte, cum ar fi inflația.”
Inflația rămâne, în viziunea CRIF, la un nivel foarte ridicat, dar agenția se așteaptă la o scădere a acesteia și la o redresare a PIB-ului anul viitor. Provocarea, subliniază Mirani, nu este un singur an slab, ci asigurarea unei creșteri sustenabile pe termen mediu, o problemă întâlnită și în alte țări europene.
O decadă în care decalajul a fost redus
Mirani își bazează argumentația pe o comparație adesea neglijată în discuțiile despre anul curent. România a înregistrat, în ultimul deceniu, cea mai mare creștere dintre toate țările europene.
În termeni nominali, PIB-ul a crescut cu aproximativ 137%, față de 80-90% în țările vecine. În termeni reali, fără a lua în considerare inflația, avansul a fost de 38% în zece ani, în timp ce media Uniunii Europene a fost de 17%, iar vecinii au înregistrat creșteri de aproximativ 20-25%.
Mirani consideră că cifra „și mai impresionantă” este PIB-ul pe cap de locuitor. În 2015, România se afla la aproximativ 57-58% din media europeană; astăzi, acest procent a ajuns la 80%. Decalajul inițial de circa 40% a fost redus la aproximativ 20%.
„Practic, l-au redus la jumătate”, afirmă analistul, dar adaugă o notă de prudență: creșterea PIB-ului nu ar trebui stimulată cu orice preț. De aceea, el insistă că imaginea de ansamblu este mai importantă decât un singur an dificil.
Importanța nu doar a nivelului datoriei, ci și a tendinței
Mirani aplică aceeași logică și în cazul datoriei publice. CRIF estimează o pondere de aproximativ 62% din PIB pentru acest an, așteptându-se ca aceasta să crească până la 64%.
„Este 64% o cifră rea? Nicidecum”, spune el, aducând în discuție faptul că Italia are un nivel de 130%, Franța de 115%, iar media europeană se învârte în jurul valorii de 80%. Țările vecine se află într-o situație similară cu cea a României.
Problema reală este deficitul. Mirani susține că, din cauza acestuia, linia datoriei va avea o tendință ascendentă mai accentuată, iar cifra ar putea crește ușor. Exemplul ales este unul provocator: Franța.
Chiar dacă Franța avea un rating excelent și o bonitate de dublu A, a trecut prin instabilitate politică, iar în decursul a zece ani, cu deficite de 5-6%, situația a devenit aproape scăpată de sub control. „Aspectul esențial nu este valoarea absolută în sine”, rezumă analistul.
De asemenea, Mirani subliniază un mecanism care accelerează acest fenomen: cu cât costul datoriei este mai ridicat, cu atât aceasta crește mai repede. Dacă deficitul este corectat prin creșteri de taxe, atunci creșterea economică va stagna.
Sursa articol: https://hotnews.ro/in-principiu-toata-lumea-pierde-cum-se-transmite-in-viziunea-unei-agentii-de-rating-o-retrogradare-suverana-de-la-banci-la-cetateni-2362029
Sursa foto: Inquam Photos
