Cluj-Napoca este, poate, cel mai cosmopolit oraș din Transilvania. Și nu zic asta doar de dragul formulei, ci pentru că am văzut cu ochii mei cum s-a schimbat peisajul în ultimii zece, cincisprezece ani.
Comunitatea de expați a crescut simțitor, universitățile atrag studenți din Asia, Africa și America de Sud, iar companiile multinaționale aduc tot felul de documente în limbi pe care nici nu le-ai bănui. Câte birouri de traduceri din oraș pot face față, să zicem, unei traduceri din coreană sau din hindi? Cam asta e întrebarea la care vreau să răspund aici.
Trebuie să recunosc, când am început să mă interesez de subiect, mi s-a părut simplu. Cauți pe Google, găsești câteva firme, suni și gata. Realitatea e ceva mai nuanțată. Nu orice birou care se laudă cu 30 sau 40 de limbi are traducători autorizați disponibili pentru fiecare dintre ele. Și există o diferență enormă între o traducere de curtoazie și una autorizată, legalizată, acceptată de autorități.
Ce înseamnă, de fapt, o limbă rară în contextul traducerilor din România?
Când spunem „limbi rare”, nu ne referim neapărat la limbi vorbite de puțini oameni pe planetă. Chineza mandarină, de exemplu, are peste un miliard de vorbitori, dar în România rămâne o limbă exotică din punct de vedere al pieței de traduceri.
La fel japoneza, coreeana, araba, persana, hindi sau vietnameza. Toate sunt limbi cu sute de milioane de vorbitori, dar cu foarte puțini traducători autorizați de Ministerul Justiției din România.
Motivul e ușor de înțeles. Autorizarea se obține pe baza unei diplome de studii filologice recunoscute și a unui examen, iar facultățile de profil din România au secții limitate. Dacă pentru engleză, franceză sau germană ai sute de absolvenți în fiecare an, pentru japoneză sau arabă ai poate câteva zeci, iar dintre aceștia doar o parte se orientează spre cariera de traducător autorizat.
De aceea, în Cluj-Napoca și în alte orașe mari din țară, birourile de traduceri care acoperă limbi rare funcționează cel mai adesea cu rețele externe de colaboratori. Unele au parteneriate cu traducători din alte județe sau chiar din alte țări, iar documentele sunt trimise electronic, traduse la distanță și apoi validate local.
Peisajul birourilor de traduceri din Cluj-Napoca
Dacă te uiți pe harta orașului, vei observa că majoritatea birourilor de traduceri sunt concentrate în zona centrală sau în cartierele aflate la distanță mică de centru. E firesc, pentru că mulți clienți vin direct cu actele, iar proximitatea față de notariate și instituții publice contează. Dar asta nu spune nimic despre calitatea sau gama de limbi acoperite.
Ce am observat e că piața clujeană de traduceri e destul de segmentată. Există birouri mici, cu doi sau trei traducători autorizați, care acoperă limbile de circulație largă și eventual maghiara, dată fiind specificul zonei. Și există agenții mai mari, cu echipe extinse și rețele de colaboratori, care pot gestiona proiecte complexe în zeci de combinații lingvistice.
Pentru cineva care are nevoie de o traducere din japoneză sau din arabă, diferența dintre cele două categorii e foarte importantă. Un birou mic va trimite probabil documentul la un colaborator din București sau din altă țară, iar timpul de procesare și costurile vor fi mai mari. O agenție cu experiență în limbi rare va avea deja fluxurile stabilite și va livra mai repede.
Birouri cu acoperire extinsă pentru limbi de circulație restrânsă
Translator SRL
Translator SRL este probabil cea mai cunoscută agenție de traduceri din Cluj cu orientare internațională. Funcționează din 2004 și are sediul în cartierul Buna Ziua, pe strada Marin Sorescu. Ce o diferențiază de alte birouri din oraș e dimensiunea rețelei: peste 600 de lingviști colaboratori, răspândiți în România, Europa, America de Nord și de Sud, Africa, Australia și Asia.
Firma lucrează conform standardului ISO 17100, ceea ce presupune proceduri clare de management al calității. Acoperă traduceri în peste 60 de limbi, inclusiv combinații mai puțin obișnuite. Dacă ai nevoie de o traducere din coreeană în română sau din finlandeză în germană, aici vei găsi o soluție structurată, cu manager de proiect dedicat.
Pentru cei care caută traduceri specializate Cluj Napoca, Translator SRL acoperă domenii tehnice, medicale, juridice și financiare cu echipe dedicate fiecărui sector.
Un aspect care mi s-a părut relevant este că Translator SRL nu se limitează la traduceri scrise. Oferă și interpretariat simultan și consecutiv, subtitrare, localizare de website-uri și servicii de DTP. E genul de firmă pe care o contactezi când ai un proiect complex, cu mai multe limbi implicate, și ai nevoie de un singur interlocutor care să gestioneze totul.
Best Trad
Best Trad este o altă firmă din Cluj cu o rețea impresionantă de colaboratori, peste 3.000 de traducători autorizați nativi în limba țintă, conform informațiilor de pe site-ul lor. Funcționează din 2011 și s-a specializat atât pe traduceri autorizate, cât și pe servicii de interpretariat pentru evenimente.
Ce e interesant la Best Trad e modul în care abordează limbile mai puțin comune. Lucrează cu traducători nativi, ceea ce înseamnă că pentru o traducere din arabă sau chineză, documentul ajunge la cineva care vorbește limba respectivă ca limbă maternă. Asta face o diferență clară în calitatea textului final, mai ales pentru traducerile specializate din domenii tehnice sau juridice.
Am citit câteva referințe de la clienți corporativi și pare că firma gestionează bine și proiectele cu termen strâns. E un detaliu care contează mai ales pentru limbi rare, unde disponibilitatea traducătorilor e limitată și orice întârziere poate deveni o problemă.
CryssTrad
CryssTrad e un birou cu tradiție în Cluj, condus de Sasu Ioana Cristina, traducător autorizat. Acoperă 32 de limbi, inclusiv câteva pe care nu le găsești ușor în alte birouri: vietnameza, hindi, persana, ebraica, macedoneana sau latina. Sediul se află pe bulevardul 21 Decembrie 1989.
Mie mi s-a părut că CryssTrad are un profil mai degrabă practic, orientat spre persoane fizice care au nevoie de acte traduse rapid. Actele tipizate, de exemplu certificatele de naștere sau actele de mașină, pot fi eliberate în maxim o oră. Pentru limbi rare, termenele sunt mai lungi, dar firma pare să aibă colaborări stabile care permit rezolvarea cererilor fără bătăi de cap prea mari.
Ce am mai remarcat e că tarifele sunt diferențiate în funcție de limba solicitată. O pagină de traducere din engleză costă între 30 și 50 de lei, în timp ce pentru limbi precum japoneza, araba sau suedeza prețul urcă la 50 sau chiar 100 de lei. E o diferență care reflectă direct raritatea traducătorilor autorizați pe piața din România.
AHR Translations
AHR Translations este o agenție cu acoperire națională care are prezență și în Cluj-Napoca. Acoperă peste 40 de limbi, inclusiv coreeana, hindi, bosniaca și latina, pe lângă limbile obișnuite. Funcționează cu o echipă de traducători autorizați de Ministerul Justiției și vorbitori nativi.
Ce m-a atras la AHR este faptul că oferă traduceri specializate pe domenii foarte specifice: tehnic, medical, economic, juridic, IT, construcții, aeronautică, robotică, electrotehnică. Când vine vorba de limbi rare combinate cu domenii de nișă, de exemplu o traducere juridică din arabă sau o documentație tehnică din japoneză, lucrurile se complică. AHR pare echipat să gestioneze astfel de situații.
Biroul funcționează și online, ceea ce e un avantaj pentru clienții care nu pot veni fizic. Trimiți documentul pe e-mail, primești o estimare de preț și termen, iar traducerea ți se livrează electronic sau prin curier.
Centrul T&B
Centrul T&B din Cluj-Napoca acoperă o gamă largă de limbi, de la cele europene standard până la arabă, persană (farsi/dari), ebraică, chineză și japoneză. Un detaliu pe care l-am găsit relevant este nota de pe site-ul lor: pentru limbile care nu au traducători autorizați în România, firma lucrează cu parteneri externi pentru a găsi soluția optimă.
E o precizare pe care puține birouri o fac explicit, și mi se pare corectă. În realitate, pentru multe limbi rare, nu există traducători autorizați pe teritoriul României. Actul nu poate fi tradus autorizat decât de cineva care are autorizația emisă de Ministerul Justiției, iar pentru limbi precum thailandeza, swahili sau bengali, astfel de specialiști pur și simplu nu există în țară.
Centrul T&B pare să aibă o abordare pragmatică: dacă se poate rezolva intern, o fac. Dacă nu, te îndreaptă spre o soluție viabilă, prin rețeaua lor de parteneri din Europa sau din alte regiuni.
Actalia
Actalia e un birou de traduceri din Cluj cu o prezență solidă pe piață. Oferă traduceri autorizate, legalizate, interpretariat și localizare, în orice combinație de limbi. Am observat că firma pune accent pe diversitatea lingvistică și pe capacitatea de a acoperi perechi de limbi neobișnuite.
Serviciul de interpretariat merită atenție, pentru că Actalia are o rețea extinsă de interpreți profesioniști pregătiți să asigure interpretariat simultan sau consecutiv chiar și pentru perechi de limbi pe care nu le-ai asocia cu piața din Cluj. Gândește-te la o conferință cu participanți din Coreea de Sud sau la o întâlnire de afaceri cu parteneri din zona Golfului Persic, unde ai nevoie de cineva care să facă conversația posibilă în timp real.
Pe lângă traduceri și interpretariat, Actalia oferă și servicii de localizare de website-uri și DTP, ceea ce o face utilă pentru companiile care au nevoie de materiale adaptate cultural, nu doar lingvistic.
Corola Traduceri
Corola Traduceri are sediul central în Cluj și acoperă peste 20 de limbi de circulație internațională. E un birou cu echipă de traducători autorizați de Ministerul Justiției, orientat atât spre persoane fizice, cât și juridice. Oferă traduceri autorizate, legalizate, apostile și servicii de interpretariat.
Din ce am citit, Corola pare potrivit mai ales pentru cererile standard, acte de stare civilă, diplome, contracte, dar are și capacitatea de a gestiona proiecte în limbi mai puțin uzuale, prin colaboratori externi. Serviciul de interpretariat consecutiv este disponibil pentru diverse contexte: la notar, la avocat, la oficiul stării civile sau la bancă.
Kornis și Mocioi
Biroul de traduceri Kornis și Mocioi funcționează din 2006, cu sediul pe bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca. E administrat direct de doi traducători autorizați de Ministerul Justiției, ceea ce dă o notă personală serviciilor. Portofoliul lor acoperă cu precădere domeniile juridic și economic.
Nu e neapărat un birou care se laudă cu zeci de limbi rare, dar are o experiență de aproape 20 de ani și colaborări în toată țara și în străinătate. Pentru cineva care are nevoie de o traducere juridică de calitate, cu atenție la detalii și terminologie specifică, Kornis și Mocioi este o opțiune solidă. Recenziile clienților sunt constant pozitive, ceea ce spune ceva într-un domeniu unde încrederea contează enorm.
ToppTrad
ToppTrad este un birou de traduceri autorizate din Cluj cu o echipă formată din absolvenți ai facultăților de filologie și limbi moderne aplicate, autorizați de Ministerul Justiției. Acoperă traduceri autorizate, legalizate și traduceri de specialitate în domenii precum tehnic, economic, medical, farmaceutic, marketing, publicitate și IT.
Clienții ToppTrad sunt în mare parte companii multinaționale și societăți comerciale, dar firma deservește și persoane fizice, birouri de avocatură, birouri notariale și instituții bancare. E un birou care pune accent pe comunicarea rapidă și pe acuratețe, iar prețurile sunt descrise ca fiind competitive.
Interlingua Traduceri
Interlingua Traduceri este un alt birou din Cluj care oferă traduceri specializate și autorizate pentru companii, corporații, instituții, cabinete medicale, firme de avocatură și persoane fizice. Firma se remarcă prin flexibilitate, oferind tarife nemodificate pe durata parteneriatului și posibilitatea de a încheia acorduri de confidențialitate.
Am observat că Interlingua pune accent pe capacitatea de a traduce volume mari de pagini într-un timp scurt, lucru posibil prin colaborarea cu traducători specializați pe diverse domenii. E o opțiune de luat în calcul pentru proiecte ample, unde ritmul de livrare contează la fel de mult ca acuratețea.
De ce e mai dificil să găsești traducători pentru limbi rare în Cluj?
Întrebarea asta mi-o pun de fiecare dată când aud pe cineva plângându-se că nu a găsit un traducător de arabă sau japoneză în Cluj. Răspunsul e structural și are legătură cu modul în care funcționează sistemul de autorizare din România.
Ca să fii traducător autorizat, ai nevoie de o diplomă de studii superioare în limba respectivă, recunoscută de statul român. Apoi depui o cerere la Ministerul Justiției și, dacă totul e în regulă, primești autorizația. Problema e că în România există secții de studii pentru un număr limitat de limbi. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj are secții de engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, maghiară, rusă și câteva altele. Dar nu are secție de japoneză, de exemplu, sau de coreeană.
Asta înseamnă că traducătorii autorizați pentru aceste limbi provin de obicei din București, unde Universitatea din București are o ofertă ceva mai largă, sau din diaspora, persoane care au studiat în străinătate și au revenit în țară. Numărul lor rămâne foarte mic, iar mulți preferă să lucreze de la distanță, nu neapărat legați de un birou fizic din Cluj.
Rezultatul e că birourile de traduceri din Cluj care acoperă limbi rare funcționează de fapt ca intermediari. Primesc comanda, o direcționează către traducătorul autorizat disponibil, indiferent unde se află acesta fizic, și apoi gestionează legalizarea și apostilarea la nivel local. E un sistem care funcționează, dar presupune mai mult timp și costuri mai ridicate decât pentru limbile obișnuite.
Costurile traducerilor pentru limbi rare
Am menționat deja că tarifele variază semnificativ. Hai să intru mai în detaliu, pentru că e un subiect care interesează pe toată lumea.
Pentru limbile de circulație largă, cum ar fi engleza, franceza sau germana, o pagină de traducere autorizată costă undeva între 30 și 50 de lei. Pagina se calculează la 300 de cuvinte, conform convenției din industrie. Dacă ai un certificat de naștere sau un act de mașină, vorbim de una sau două pagini, deci totalul e rezonabil.
Pentru limbi rare, prețul pe pagină crește la 50 sau chiar 100 de lei, uneori și mai mult. Dacă documentul e specializat, de exemplu o documentație tehnică sau un raport medical, tariful poate depăși 100 de lei pe pagină. La asta se adaugă costurile de legalizare notarială (stabilite de notar, nu de biroul de traduceri) și, dacă e cazul, taxa pentru apostilare.
Un alt factor care influențează prețul e urgența. Dacă ai nevoie de traducere într-o oră sau într-o zi, taxele de urgență pot dubla costul. Pentru limbi rare, unde traducătorul poate fi într-un alt fus orar, termenul de livrare standard e mai lung, uneori trei sau cinci zile lucrătoare, iar urgențele sunt și mai costisitoare.
Sfatul meu e să ceri oferte de la cel puțin două sau trei birouri înainte de a te decide. Nu doar pentru preț, ci și pentru a compara termenele de livrare și condițiile. Unele birouri includ legalizarea în preț, altele o facturează separat.
Cum alegi biroul potrivit pentru o limbă rară?
Primul lucru pe care l-aș verifica e dacă biroul are experiență reală cu limba de care am nevoie. Nu mă refer la ce scrie pe site, ci la faptul dacă au mai tradus documente similare în limba respectivă. O conversație telefonică sau un e-mail de verificare poate limpezi lucrurile rapid.
Al doilea aspect e autorizarea traducătorului. Dacă ai nevoie de o traducere cu valoare juridică, traducătorul trebuie să fie autorizat de Ministerul Justiției din România. Un traducător nativ care nu are autorizație poate face o traducere excelentă din punct de vedere lingvistic, dar documentul nu va fi acceptat de autorități. Întreabă explicit dacă traducătorul care va lucra la documentul tău are autorizație.
Al treilea aspect e fluxul de lucru. Unele birouri îți trimit documentul tradus pe e-mail, altele îl livrează prin curier sau îl poți ridica de la sediu. Dacă ai nevoie de legalizare notarială, întreabă dacă biroul gestionează și acest pas sau trebuie să mergi tu la notar. Multe birouri din Cluj au notariate partenere chiar în aceeași clădire sau la distanță de câțiva pași.
Un detaliu pe care mulți îl ignoră este calitatea verificării. Un birou serios va avea un al doilea lingvist care revizuiește traducerea înainte de livrare, mai ales pentru domenii specializate. Întreabă dacă există un proces de revizie și cine îl face.
Limbi rare cerute frecvent în Cluj-Napoca
Din ce am observat vorbind cu oameni din industrie și cu clienți, cele mai solicitate limbi rare în Cluj sunt chineza, araba, japoneza, coreeana, turca (deși turca e acoperită mai bine decât celelalte), persana și hindi. Cererea vine din câteva direcții principale.
Pe de o parte, studenții internaționali care studiază la UBB sau la universitățile tehnice din Cluj au nevoie frecvent de traduceri ale actelor de studii, diplomelor și certificatelor. Mulți vin din țări din Asia, Africa de Nord sau Orientul Mijlociu, și au documente în arabă, chineză sau alte limbi asiatice.
Pe de altă parte, companiile IT din Cluj, care au crescut exponențial în ultimii ani, lucrează cu clienți și parteneri din întreaga lume. Documentația tehnică, contractele și materialele de marketing trebuie traduse în limbi diverse. Un dezvoltator de software care colaborează cu o firmă din Japonia sau un producător care exportă în China va avea nevoie la un moment dat de traduceri autorizate.
Există și o cerere din partea comunităților de imigranți și a românilor cu familii mixte. Certificatele de naștere ale copiilor, actele de căsătorie, procurile și alte documente personale trebuie traduse și apostilate pentru a fi recunoscute în țara de origine a unuia dintre parteneri.
Despre apostilare și supralegalizare pentru documente în limbi rare
Apostila de la Haga e un subiect care apare aproape invariabil când vine vorba de traduceri pentru uz internațional. Pe scurt, apostila este o ștampilă care atestă autenticitatea unui document și care e recunoscută de toate statele semnatare ale Convenției de la Haga.
Dacă ai un document tradus și legalizat pe care trebuie să-l folosești într-un alt stat semnatar al convenției, ai nevoie de apostilă. Aceasta se obține de la Camera Notarilor Publici. Majoritatea birourilor de traduceri din Cluj oferă și acest serviciu, fie direct, fie prin intermediul unui notar partener.
Lucrurile se complică puțin când statul în care urmează să fie folosit documentul nu e semnatar al Convenției de la Haga. În acest caz, documentul trebuie supralegalizat, un proces mai lung care implică mai multe instituții, de obicei Ministerul Afacerilor Externe și ambasada sau consulatul statului respectiv. Supralegalizarea e mai scumpă și durează mai mult, dar birourile mari din Cluj, precum Translator SRL, Best Trad sau AHR, pot gestiona întregul proces.
Tendințe recente pe piața traducerilor din Cluj
O tendință pe care o observ de câțiva ani e digitalizarea accelerată a serviciilor de traduceri. Dacă acum zece ani trebuia să mergi fizic la birou cu documentele, astăzi majoritatea birourilor acceptă comenzi online. Trimiți documentul scanat pe e-mail, primești o ofertă de preț, confirmi, plătești, iar traducerea ți se livrează electronic.
Pentru limbi rare, digitalizarea a fost o binecuvântare. Traducătorul autorizat nu mai trebuie să fie în același oraș cu biroul de traduceri. Poate fi în București, în Viena, în Berlin sau în Tokyo, atâta timp cât are autorizație emisă de Ministerul Justiției din România și poate aplica semnătura și ștampila pe document. Documentul final se trimite scanat sau prin curier, iar clientul din Cluj îl primește fără să se deplaseze.
O altă tendință e folosirea tot mai largă a instrumentelor de traducere asistată de calculator, cum ar fi Trados, MemoQ sau alte platforme CAT. Aceste instrumente nu traduc automat (nu trebuie confundate cu Google Translate), ci ajută traducătorul să lucreze mai eficient, păstrând consistența terminologică de-a lungul unui proiect mare. Translator SRL, de exemplu, menționează explicit integrarea unor astfel de tehnologii în fluxul lor de lucru.
Nu în ultimul rând, crește cererea pentru servicii de localizare, adică adaptarea conținutului nu doar lingvistic, ci și cultural. O companie clujeană care vrea să-și lanseze produsul pe piața din China nu are nevoie doar de o traducere a textului de pe site, ci de o adaptare completă a mesajului, a imaginilor, a formatării și chiar a structurii informației pentru publicul țintă.
Ce faci când nu găsești traducător autorizat pentru limba ta?
Se întâmplă. Și se întâmplă mai des decât ai crede. Pentru limbi precum thai, indoneziana, swahili, bengali sau birmana, pur și simplu nu există traducători autorizați de Ministerul Justiției în România. Sau există unul, doi, care sunt ocupați luni întregi.
În aceste cazuri, soluția clasică este traducerea prin limbă intermediară. Documentul din thai se traduce mai întâi în engleză de către un traducător nativ certificat, iar apoi din engleză în română de către un traducător autorizat din România. Procesul e mai lung și mai costisitor, dar e acceptat de majoritatea instituțiilor.
Unele birouri din Cluj, cum ar fi Centrul T&B, menționează explicit această posibilitate.
Altele o practică fără să o anunțe pe site. Oricum ar fi, dacă ai nevoie de o traducere într-o limbă cu adevărat rară, recomand să suni direct și să explici situația. Un birou cu experiență va ști imediat ce opțiuni ai și cât va dura.
O altă variantă care funcționează în anumite contexte e apelarea la ambasada sau consulatul țării respective. Unele ambasade au traducători proprii sau pot recomanda traducători autorizați în țara lor, iar documentele pot fi apoi supralegalizate pe cale diplomatică.
Interpretariatul pentru limbi rare, o provocare aparte
Până acum am vorbit în principal despre traduceri scrise. Dar ce faci când ai nevoie de un interpret pentru o limbă rară? Să zicem că ești la notar și trebuie să semnezi un contract cu un partener chinez care nu vorbește engleză. Sau ești la oficiul stării civile și trebuie să te căsătorești cu cineva care vorbește doar arabă.
În România, în astfel de situații, prezența unui interpret autorizat e obligatorie prin lege. Și aici lucrurile devin complicate pentru limbi rare, pentru că interpretul trebuie să fie fizic prezent (cu excepția unor situații speciale), trebuie să fie autorizat de Ministerul Justiției și trebuie să fie disponibil la data și ora respectivă.
Best Trad și Actalia par cele mai bine poziționate în Cluj pentru servicii de interpretariat în limbi rare. Best Trad, cu rețeaua sa de 3.000 de colaboratori, are acces la interpreți pentru perechi de limbi neobișnuite. Actalia menționează explicit experiența în interpretariat pentru conferințe și evenimente internaționale, inclusiv pentru combinații de limbi pe care nu le-ai asocia cu piața din Cluj.
Costul unui interpret pentru o limbă rară variază considerabil. Pentru limbi de circulație internațională, o oră de interpretariat consecutiv costă între 150 și 300 de lei. Pentru limbi rare, prețul poate urca la 500 de lei pe oră sau chiar mai mult, la care se adaugă cheltuielile de deplasare dacă interpretul vine din alt oraș.
Un sfat în loc de final
Dacă ai ajuns până aici, probabil ai nevoie reală de o traducere într-o limbă rară. Hai să recapitulez ce am învățat scriind acest text.
Cluj-Napoca are o piață de traduceri destul de matură, cu birouri care acoperă o gamă largă de limbi. Pentru limbi rare, cele mai bine echipate sunt firmele cu rețele mari de colaboratori: Translator SRL (cu peste 600 de lingviști și standard ISO), Best Trad (cu 3.000 de traducători nativi), AHR Translations (peste 40 de limbi) și CryssTrad (32 de limbi, inclusiv vietnameză, hindi și persană). Centrul T&B și Actalia completează oferta cu abordări pragmatice și rețele de parteneri externi.
Nu te baza doar pe ce scrie pe site. Sună, întreabă, cere referințe. Verifică dacă traducătorul care va lucra la documentul tău e autorizat de Ministerul Justiției. Compară prețurile, dar nu alege strict pe criteriul celui mai mic preț, pentru că la traduceri, calitatea și acuratețea chiar contează. Un act tradus greșit sau incomplet poate însemna luni de întârziere într-un proces birocratic.
Și dacă limba ta e atât de rară încât nimeni din Cluj nu o acoperă direct, nu dispera. Soluția prin limbă intermediară funcționează, iar birourile cu experiență știu exact cum să o implementeze. La final, tot vei ajunge la documentul tradus, legalizat și apostilat de care ai nevoie.
