Context istoric și cultural
Capela din București, care a generat controverse intense din cauza prezenței figurilor legionare în frescele sale, se situează într-un cadru istoric și cultural complicat. Figura legionară, asociată cu mișcarea naționalistă și extremă dreaptă din perioada interbelică, reprezintă un subiect delicat în România, având în vedere influența sa asupra istoriei naționale. Mișcarea Legionară, denumită și Garda de Fier, a constituit o organizație politică și paramilitară ce a încurajat ideologii naționaliste, antisemite și autoritare. Această mișcare a exercitat o influență considerabilă asupra istoriei României, mai ales în intervalul 1927 – 1941, perioadă în care a lăsat o amprentă profundă asupra societății și politicii românești.
În perioada comunistă, post- al Doilea Război Mondial, istoria legionară a fost sever criticată și condamnată, iar orice mențiune referitoare la aceasta a fost trecută cu vederea sau distorsionată. După căderea regimului comunist în 1989, discuțiile despre Mișcarea Legionară și reevaluarea rolului său în istorie au reînviat, stârnind uneori controverse și puncte de vedere divergente. În acest context, prezența imaginilor legionare într-o capelă modernă poate fi interpretată fie ca o tentativă de reabilitare a trecutului, fie ca o provocare la adresa memoriei istorice colective.
Din perspectiva culturală, România se află la confluenta tradițiilor ortodoxe și influențelor contemporane, iar acest amalgam complex se reflectă și în arta religioasă modernă. Frescele din biserici și capele au constituit întotdeauna un mod de exprimare culturală și identitară, iar includerea unor figuri controversate ridică întrebări cu privire la rolul artei sacre în societatea actuală. Această situație evidențiază tensiunile dintre memoria istorică și identitatea națională
Implicarea statului român
Statul român, prin intermediul Secretariatului pentru Culte, a hotărât să aloce fonduri pentru susținerea lucrărilor de pictură din capela controversată. Această implicare financiară, care acoperă o treime din cheltuielile totale ale proiectului, a fost justificată prin necesitatea de a sprijini patrimoniul cultural și religios al națiunii. Totuși, decizia a stârnit dezbateri intense, având în vedere simbolistica asociată figurilor legionare din picturi.
Finanțarea lucrărilor de artă religioasă este o practică comună în România, unde statul joacă un rol activ în conservarea și promovarea tradițiilor religioase. Cu toate acestea, în acest caz, alegerea de a suporta un proiect care include astfel de imagini a fost percepută de unii ca o aprobată tacită a mesajelor politice ce le sunt asociate. Criticii au subliniat că fondurile publice ar trebui utilizate responsabil, evitându-se sprijinirea unor inițiative care pot genera diviziuni în societate.
Pe de altă parte, susținătorii proiectului au pledat că implicarea statului este crucială pentru menținerea diversității culturale și pentru promovarea unei abordări deschise vis-a-vis de istoria națională. Aceștia consideră că arta trebuie să fie un spațiu de dialog și reflecție, iar includerea unor aspecte controversate poate serve ca punct de plecare pentru discuții mai profunde despre trecutul și identitatea României. În acest cadru, rolul statului nu este doar de a oferi sprijin material, ci și de a facilita o dezbatere constructivă asupra valorilor și simbolurilor naționale.
Controverse și reacții publice
Prezența figurilor legionare în picturile capelei din București a generat reacții variate din partea societății civile, a istoricilor și a organizațiilor neguvernamentale. Anumiți critici au acuzat proiectul de a glorifica o etapă întunecată din istoria României, considerând că astfel de reprezentări pot reînvia sentimente naționaliste și extremiste. Aceste voci susțin că arta religioasă ar trebui să se concentreze pe mesaje de pace și reconciliere, nu pe simboluri care pot diviza comunitățile.
În același timp, susținătorii proiectului au argumentat că interpretările istorice ar trebui să fie nuanțate și că includerea unor figuri istorice controversate poate oferi o oportunitate de a discuta deschis despre trecutul național. Aceștia percep în picturile capelei o formă de artă care îndeamnă la reflecție și dialog, susținând că memoria istorică nu ar trebui cenzurată, ci înțeleasă în toată complexitatea sa.
Reacțiile publice au fost amplificate și de mass-media, care a relatat exhaustiv despre controversele generate de proiect. În multe cazuri, discuțiile s-au extins dincolo de subiectul specific al capelei, atingând teme mai generale legate de identitatea națională, memoria colectivă și rolul artei în societatea contemporană. Dezbaterea a subliniat polarizarea existentă în societatea românească cu privire la interpretarea istoriei și valorificarea patrimoniului cultural.
În acest context, anumite organizații civice au solicitat autorităților să revizuiască finanțarea publică a proiectului și să adopte criterii mai stricte pentru susținerea inițiativelor culturale care implică simboluri controversate. De asemenea, au fost formulate apeluri pentru o transparență sporită în procesul de selecție și finanțare a proiectelor culturale, astfel încât situațiile care pot genera tensiuni sociale să fie evitate.
Declarația secretariatului pentru culte
Secretariatul pentru Culte a emis o declarație oficială în care a căutat să clarifice poziția instituției privind finanțarea picturilor din capela controversată. Conform secretariatului, decizia de a aloca fonduri a fost luată conform legislației actuale referitoare la susținerea patrimoniului cultural și religios, subliniind că scopul principal al intervenției financiare este conservarea și promovarea artei religioase, fără a se implica în conținutul specific al lucrărilor.
În declarație, secretariatul a afirmat că nu susține și nu promovează niciun fel de ideologii politice sau mesaje care pot fi asociate cu figurile istorice reprezentate în picturi. De asemenea, a subliniat importanța respectării libertății de exprimare artistică, menționând că arta, inclusiv cea religioasă, joacă un rol esențial în reflecția și discutarea aspectelor complexe ale istoriei naționale. Secretariatul a reiterat angajamentul său de a sprijini inițiativele culturale care contribuie la diversitatea și bogăția patrimoniului românesc, respectându-se principiile de neutralitate și obiectivitate.
În plus, în fața controverselor apărute, secretariatul a propus înființarea unui grup de lucru constituit din experți în istorie, teologie și artă, care să analizeze și să ofere recomandări referitoare la proiectele viitoare ce implică elemente istorice sensibile. Această inițiativă răspunde apelurilor societății civile pentru o transparență și responsabilitate mai mare în gestionarea fondurilor publice destinate culturii. Secretariatul a exprimat disponibilitatea de a colabora cu toate părțile interesate pentru a asigura că proiectele susținute reflectă valorile și principiile unei societăți democratice și pluraliste.
Sursa articol / foto: https://news.google.com/home?hl=ro&gl=RO&ceid=RO%3Aro
